Monitorul Educației și Formării, 2019: Raportul pentru România

Comisia Europeană a publicat astăzi, 26 septembrie, Monitorul educaţiei şi formării pe 2019, care analizează modul în care evoluează educaţia şi formarea în UE şi în statele sale membre. Monitorul pe 2019 indică progrese suplimentare în direcţia atingerii unor ţinte importante ale UE în materie de educaţie şi formare, subliniind, în acelaşi timp, necesitatea de a se acorda un sprijin mai puternic pentru cadrele didactice şi de a se spori atractivitatea profesiei de dascăl. În ceea ce privește o parte din indicatorii cheie, părăsirea timpurii a școlii (18-24 ani) indică un procentaj de 16.4% pentru tinerii români, comparativ cu o medie UE de 10.6%, iar ponderea absolvenților de studii superioare (30-34 ani) este 24.6% pentru România, media la nivel european fiind 40.7%.

Indicatori Cheie pentru România

Aspectele principale pentru România:

  • Au fost prezentate idei concrete pentru o reformă majoră a sistemului de educație și formare. Este necesar să se ia măsuri clare pentru punerea în aplicare a reformei respective.
  • Cheltuielile publice pentru educație sunt scăzute în comparație cu cele de la nivelul UE, în timp ce nevoile de investiții ale sectorului sunt ridicate. S-ar putea ca orice reformă majoră să necesite finanțare suplimentară în vederea consolidării mecanismelor de asigurare a echității și a eficienței.
  • Îmbunătățirea sprijinului acordat cadrelor didactice – în special prin reproiectarea formării inițiale a cadrelor didactice și prin consolidarea dezvoltării profesionale continue – poate contribui la ameliorarea calității și a echității.
  • S-au depus eforturi pentru a extinde învățământul dual. Participarea la programele de învățare pentru adulți rămâne scăzută, în pofida nevoii ridicate de perfecționare și de recalificare.

Tibor Navracsics, comisarul pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, a declarat: „Trebuie să investim în educaţie dacă vrem să construim o Europă rezilientă, echitabilă, a coeziunii. Mai întâi de toate, aceasta înseamnă să investim în cadrele didactice: să le punem la dispoziţie instrumentele de care au nevoie si să le acordăm recunoaşterea pe care o merită. Succesul oricărei reforme în domeniul educaţiei depinde de cadrele didactice – iată de ce este esenţial să răspundem mai bine necesităţilor lor pentru a construi un adevărat spaţiu european al educaţiei până în 2025. Sunt mândru de ceea ce am realizat împreună cu statele membre în ultimii ani, însă ne aşteaptă şi mai multe de făcut. Rolul Monitorului educaţiei şi formării este esenţial în stimularea reformelor viitoare ale sistemelor noastre de educaţie, ajutându-ne să ne asigurăm că toţi îşi pot valorifica la maximum atuurile.”

Comisia sprijină statele membre în procesul lor de a-şi îmbunătăţi sistemele de educaţie prin acţiuni de cooperare în materie de politici, prin evaluare comparativă şi prin programe de finanţare precum programul Erasmus+. Monitorul, care este publicaţia anuală a UE cu cea mai mare însemnătate în materie de educaţie, este o parte integrantă a acestei susţineri. Propunând o gamă amplă de politici şi stimulând dialogul, publicaţia ajută statele membre să îşi compare sistemele de educaţie şi să şi le îmbunătăţească.
Ediţia de anul acesta a monitorului, cea de a opta, vizează cadrele didactice. Aceasta include şi analizează constatările unei ample anchete axate pe cadrele didactice şi realizate de Organizaţia pentru  Cooperare şi Dezvoltare Economică ). Această anchetă internaţională, cea mai recentă referitoare la cadrele didactice şi la învăţare, a evidenţiat nevoia de formare a cadrelor didactice pentru ca acestea să facă faţă mai bine unor aspecte presante precum utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi tipuri speciale de predare, de exemplu predarea adresată elevilor cu cerinţe educaţionale speciale şi cea din clase multiculturale. În vederea soluţionării acestor aspecte, monitorul recomandă asigurarea unui număr adecvat de cadre didactice în sistem, pentru toate materiile, atât în zonele urbane, cât şi în cele rurale. Totodată, monitorul subliniază că sunt necesare eforturi de politică mai mari pentru ca în sistemul de învăţământ să fie atrase cele mai bune cadre didactice, asigurându-se în acelaşi timp că acestea beneficiază de formarea corespunzătoare şi sunt motivate să continue practicarea acestei profesii.
Atunci când vine vorba despre investiţii în educaţie, cele mai recente date din monitor arată că cheltuielile publice cu educaţia în UE s-au menţinut în general la un nivel stabil în UE, iar statele membre continuă să investească mai puţin în educaţie decât investeau înainte de criza economică din 2007-2008.

Cea mai recentă ediţie a monitorului arată că statele membre aproape şi-au atins ţinta în ceea ce priveşte reducerea părăsirii timpurii a şcolii. Cu toate acestea, deşi proporţia de elevi în situaţia de abandon şcolar a scăzut de la 14.2 % în 2009 la 10.6 % în 2018, ritmul progresului s-a încetinit începând cu 2016. Procentul de tineri deţinători ai unei diplome de învăţământ terţiar a crescut de la 32.3 % în 2009 la 40.7 % în 2018. Monitorul indică de asemenea că ratele mai ridicate de absolvire corespund unor rate mai mari de ocupare a forţei de muncă în rândul absolvenţilor recenţi şi unei participări mai intense la procesul de învăţare în rândul adulţilor.

Proporţia copiilor care participă la sistemele de educaţie timpurie a crescut de la 90.8 % în 2009 la 95.4 % în 2017. Deşi participarea la sistemele de educaţie a crescut în Europa, în continuare unul din cinci elevi în vârstă de 15 ani nu poate efectua sarcini simple în domeniul cititului, matematicii şi ştiinţei, în timp ce prea mulţi copii rămân expuşi riscului de sărăcie educaţională.

Context:

Ediţia din acest an a Monitorului educaţiei şi formării marchează zece ani de la începerea cadrului de cooperare al UE Educaţie şi formare 2020, convenit de toate statele membre în 2009. Aceasta măsoară progresele înregistrate în fiecare stat membru în ceea ce priveşte atingerea ţintelor cadrului Educaţie şi formare 2020 şi oferă informaţii despre tratarea aspectelor legate de educaţie în cadrul procesului anual Semestrul european. În plus, monitorul ajută la identificarea domeniilor din sectoarele educaţiei, formării şi competenţelor pe care UE ar trebui să le finanţeze din viitorul buget pe termen lung al UE.

Monitorul analizează principalele provocări cu care se confruntă sistemele de educaţie europene şi prezintă politicile care pot îmbunătăţi capacitatea lor de reacţie faţă de nevoile societale şi ale pieţei forţei de muncă. Raportul cuprinde o comparaţie între ţări, 28 de rapoarte de ţară aprofundate, precum şi o pagină web specială care conţine date şi informaţii suplimentare.

Educaţia ocupă un loc important pe agenda politică a UE. Prin colaborare cu statele membre, Comisia a pus bazele unui spaţiu european al educaţiei, care are ca scop consolidarea învăţării, a cooperării şi a excelenţei. În acelaşi timp, o serie de programe ale UE, şi anume programul Erasmus+fondurile structurale şi de investiţii europene, inclusiv iniţiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, precum şi Orizont 2020 şi Institutul European de Inovare şi Tehnologie contribuie la stimularea investiţiilor şi la sprijinirea obiectivelor prioritare de politică din domeniul educaţiei. Pentru a susţine ambiţiile tot mai mari în acest domeniu, Comisia a propus creşterea semnificativă a finanţării, din viitorul buget pe termen lung al UE (2021-2027), pentru tineri şi domeniul învăţării.

 

Planul de investiții pentru Europa: 7.5 milioane de euro pentru îmbunătățirea gestionării produselor alimentare în România
Parchetul European: Comisia salută acordul privind numirea doamnei Kövesi în funcția nou-creată de procuror-șef european