Discursul privind starea Uniunii rostit de președinta von der Leyen în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European

Discursul integral in format video este disponibil aici.
Versiunea în format PDF, imprimabilă este disponibilă aici.

SĂ CONSTRUIM LUMEA ÎN CARE VREM SĂ TRĂIM: O UNIUNE A VITALITĂȚII ÎNTR-O LUME A FRAGILITĂȚII

Stimate Domnule Președinte,

Stimați deputați,

Una dintre cele mai curajoase personalități din zilele noastre – Andrei Sakharov – un om atât de admirat de Parlamentul European – și-a exprimat întotdeauna încrederea neclintită în forța ascunsă a caracterului uman.

În ultimele șase luni, cetățenii europeni au demonstrat cât de puternic este caracterul uman.

Am văzut această forță de caracter la asistenții medicali care s-au mutat în centrele de îngrijire și asistență pentru a avea grijă de bolnavi și de bătrâni.

La medicii și asistentele care au devenit familia celor care își dădeau ultima suflare.

La cei care au lucrat în prima linie, zi și noapte, săptămâni de-a rândul, asumându-și riscuri pentru ca noi ceilalți să nu trebuiască să ni le asumăm.

Empatia, curajul și simțul datoriei de care dau dovadă sunt o sursă de inspirație pentru noi toți – și aș dori să-mi încep discursul adresându-le un omagiu tuturor acestor oameni.

Poveștile lor ne spun, totodată, multe despre starea lumii în care trăim și despre starea Uniunii noastre.

Din ele reies puterea umanității și sentimentul de doliu pe care societatea noastră le vor resimți mult timp de acum înainte.

Tot ele ne arată și fragilitatea lumii în care trăim.

Un virus de o mie de ori mai mic decât un grăunte de nisip ne arată cât de delicată poate fi viața.

Pandemia a scos la iveală presiunile asupra sistemelor noastre de sănătate și limitele unui model care pune bogăția mai presus de om și de ce este bine pentru acesta.

Tot el a evidențiat și mai mult fragilitatea planetei noastre, care se manifestă zi de zi prin topirea ghețarilor, prin arderea pădurilor, iar acum prin pandemii care afectează întreaga lume.

Virusul a schimbat modul în care ne comportăm și comunicăm – stăm departe de ceilalți, ne acoperim fețele cu măști.

Ne-a arătat cât este de fragilă comunitatea noastră de valori – și cât de repede poate fi pusă sub semnul întrebării în întreaga lume și chiar și aici, în Uniunea noastră.

Dar oamenii nu mai vor să trăiască în această lume dominată de coronavirus, nu mai vor să fie dominați de fragilitate și incertitudine. Oamenii sunt gata pentru schimbare și sunt gata să meargă mai departe.

Acum este momentul Europei.

Este timpul ca Europa să fie motorul tranziției de la această fragilitate la o nouă vitalitate. Despre aceasta vreau să vă vorbesc astăzi.

 

Stimați deputați,

Spun acest lucru pentru că în ultimele luni am redescoperit valoarea a tot ceea ce avem în comun.

La nivel individual, am sacrificat cu toții o parte din libertatea noastră personală pentru siguranța celorlalți.

La nivelul Uniunii, am împărțit cu toții o parte din suveranitatea noastră pentru binele comun.

Am transformat frica și diviziunea dintre statele membre în încredere în Uniunea noastră.

Am arătat ce poate fi realizat atunci când avem încredere unii în alții și când avem încredere în instituțiile noastre europene.

Și cu toate acestea, alegem nu doar să reparăm și să ieșim din această situație pe termen scurt, ci și să făurim un mod de viață mai bun pentru lumea de mâine.

Acesta este instrumentul NextGenerationEU.

Aceasta este șansa noastră de a face ca schimbarea să se producă pentru că o făurim noi înșine – nu ca răspuns la un dezastru sau pentru că ceilalți ne-o impun.

Să ieșim din criză mai puternici prin crearea de oportunități pentru lumea de mâine, nu doar prin planuri de urgență pentru lumea de ieri.

Avem tot ceea ce ne trebuie pentru a înfăptui schimbarea. Ne-am scuturat de vechile scuze și de confortul de acasă care ne-au tras mereu înapoi. Avem viziune, avem planuri, avem investiții.

Este timpul să trecem la treabă.

În această dimineață, am trimis o scrisoare de intenție domnului președinte Sassoli și doamnei cancelar Merkel – în numele președinției germane – în care am prezentat planurile Comisiei pentru anul următor.

Nu voi trece acum în revistă fiecare inițiativă, dar aș vrea să abordez aspectele pe care Uniunea noastră trebuie să se concentreze în următoarele douăsprezece luni.

 

SĂ TRECEM PESTE GREUTĂȚI ÎMPREUNĂ: SĂ ÎNDEPLINIM CU SUCCES PROMISIUNEA EUROPEI

Stimați deputați,

Cetățenii Europei încă suferă.

Trecem printr-o perioadă de angoasă profundă pentru milioane de oameni care sunt îngrijorați pentru sănătatea familiilor lor, pentru viitorul locurilor lor de muncă sau pur și simplu pentru că se întreabă cum vor rezista până la sfârșitul lunii.

Pandemia nu s-a terminat. Și nici incertitudinea care o însoțește. Iar redresarea este încă la început.

Prioritatea noastră absolută este să trecem peste greutăți împreună. Să fim acolo pentru cei care au nevoie.

Datorită modelului nostru unic de economie socială de piață, Europa poate face exact acest lucru.

Este, mai presus de toate, o economie umană care ne protejează împotriva marilor riscuri ale vieții – boală, neșansă, șomaj sau sărăcie. Ne oferă stabilitate și ne ajută să rezistăm mai bine la șocuri. Creează oportunități și prosperitate, prin promovarea inovării, a creșterii economice și a concurenței loiale.

Astăzi, această promisiune durabilă de a oferi protecție, stabilitate și oportunități este mai importantă ca niciodată.

Dați-mi voie să vă explic de ce.

În primul rând, Europa trebuie să continue să protejeze viețile și mijloacele de subzistență.

Acest lucru este cu atât mai important în contextul unei pandemii care nu dă semne să dispară sau să își piardă din intensitate.

Știm cât de repede cifrele pot scăpa de sub control. De aceea, trebuie să gestionăm în continuare această pandemie cu extrem de multă grijă, responsabilitate și unitate.

În ultimele șase luni, sistemele de sănătate și personalul medical au făcut minuni.

Fiecare țară a făcut tot posibilul pentru cetățenii săi.

Iar Europa a făcut mai multe împreună ca niciodată.

Când statele membre au închis frontierele, am creat culoare verzi pentru mărfuri.

Când peste 600 000 de cetățeni europeni au rămas blocați în întreaga lume, UE i-a adus acasă.

Când unele țări au interzis exporturile de produse medicale esențiale, am oprit interdicțiile și ne-am asigurat că produsele medicale critice pot ajunge acolo unde era nevoie.

Am colaborat cu industria europeană pentru a spori producția de măști, mănuși, teste și ventilatoare pulmonare.

Prin intermediul mecanismului nostru de protecție civilă, ne-am asigurat că medici din România pot trata pacienți din Italia sau că Letonia poate trimite măști vecinilor săi din regiunea baltică.

Și am reușit să facem toate acestea fără a avea competențe depline.

Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt clare – trebuie să construim o Uniune Europeană a Sănătății mai puternică.

Pentru a începe să o concretizăm, este momentul să desprindem primele învățăminte de pe urma crizei sanitare.

Trebuie să ne asigurăm că noul program „UE pentru sănătate” este orientat spre viitor. De aceea am propus majorarea finanțării și sunt recunoscătoare Parlamentului European că este dispus să lupte pentru mai multe fonduri și să remedieze reducerile făcute de Consiliul European.

Totodată, trebuie să consolidăm măsurile de pregătire pentru situații de criză și de gestionare a amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății.

Primul pas va fi să propunem consolidarea Agenției Europene pentru Medicamente și a Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), dotându-le cu mijloacele necesare.

Al doilea pas va fi să construim o agenție europeană pentru cercetare și dezvoltare avansată biomedicală, similară celei din SUA. Această nouă agenție va sprijini capacitatea și disponibilitatea noastră de a răspunde amenințărilor și situațiilor de urgență transfrontaliere – fie ele naturale sau cauzate de om. Avem nevoie de stocuri strategice pentru a diminua dependențele din lanțul de aprovizionare, în special pentru produsele farmaceutice.

Ca al treilea pas, este mai clar ca niciodată că trebuie să discutăm problema competențelor în domeniul sănătății. Cred că este o temă nobilă și urgentă de abordat în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.

Și pentru că ne-am confruntat cu o criză globală, trebuie să desprindem învățăminte la nivel global. De aceea, împreună cu prim-ministrul Conte și cu președinția italiană a G20, voi convoca un summit mondial în domeniul sănătății care va avea loc anul viitor în Italia.

Le vom arăta astfel cetățenilor europeni că Uniunea noastră este aici pentru a-i proteja pe toți.

Este exact ceea ce am făcut în cazul lucrătorilor.

Când am preluat mandatul, am promis să creez un instrument care să protejeze lucrătorii și întreprinderile de șocurile externe.

Știu din experiența mea ca ministru al muncii și afacerilor sociale că astfel de sisteme funcționează. Ele le permit oamenilor să își păstreze locurile de muncă, întreprinderilor să își mențină competențele, iar IMM-urilor să își continue activitatea. IMM-urile sunt motorul economiei noastre și vor fi motorul redresării.

Acesta este motivul pentru care Comisia a creat programul SURE. Și doresc să mulțumesc Parlamentului European pentru că a lucrat la acest program în timp record.

Europa a reușit până acum să evite șomajul în masă care a afectat restul lumii, în mare parte datorită faptului că circa 40 de milioane de persoane au apelat la programe de șomaj tehnic.

Mărturie a faptului că am acționat rapid și solidar este că, în curând, 16 țări vor primi prin programul SURE aproape 90 de miliarde EUR ca sprijin pentru lucrătorii și companiile lor.

Din Lituania până în Spania, acești bani vor permite familiilor care au nevoie de veniturile respective să pună o pâine pe masă sau să-și plătească chiria.

Sunt bani care vor contribui la salvarea a milioane de locuri de muncă, de mijloace de subzistență și de companii din întreaga Uniune.

Este un exemplu elocvent a ceea ce înseamnă solidaritatea europeană în acțiune și o confirmare a faptului că, în Uniunea noastră, demnitatea muncii trebuie respectată.

Adevărul este însă că, pentru mult prea mulți oameni, munca nu mai este rentabilă.

Scăderea salariilor la limita pauperității aduce atingere demnității muncii, îl penalizează pe șeful de companie care plătește un salariu decent și denaturează concurența loială pe piața unică.

Este motivul pentru care Comisia va prezenta o propunere legislativă menită să ajute statele membre să definească un cadru pentru salariile minime. Oricine trebuia să poată primi salariul minim fie prin contracte colective de muncă, fie prin respectarea salariului minim legal.

Sunt o susținătoare ferventă a negocierii salariilor prin contracte colective de muncă, iar propunerea pe care o vom prezenta va respecta pe deplin competențele și tradițiile naționale în această privință.

Am văzut cum în multe state membre un salariu minim bine negociat protejează locurile de muncă și garantează condiții echitabile atât pentru lucrători, cât și pentru companiile care prețuiesc cu adevărat valoarea muncii.

Stabilirea unui salariu minim garantat dă rezultate. Și este timpul ca munca să fie plătită cum trebuie.

A doua promisiune a economiei sociale de piață este de a oferi stabilitate.

Uniunea Europeană și statele sale membre au răspuns unei crize fără precedent prin măsuri fără precedent.

Demonstrând că este unită și stăpână pe situație, Europa a asigurat stabilitatea de care aveau nevoie economiile noastre.

Comisia a declanșat imediat clauza derogatorie generală, pentru prima dată în istoria Uniunii.

Am dat dovadă de flexibilitate în alocarea fondurilor europene și în aplicarea normelor în materie de ajutoare de stat.

Am aprobat peste 3 mii de miliarde EUR în sprijinul companiilor și al industriei, bani de care au beneficiat atât pescarii din Croația, cât și fermierii din Grecia, atât IMM-urile din Italia, cât și lucrătorii independenți din Danemarca.

Banca Centrală Europeană a luat măsuri ferme prin intermediul programului său PEPP.

Comisia a propus instrumentul de redresare NextGenerationEU și un buget revizuit într-un timp record.

Noul instrument impulsionează investițiile, dar și reformele atât de necesare

și a fost aprobat de Consiliu într-un timp record.

Dumneavoastră, aici în Parlament, faceți tot posibilul pentru a-l supune votului cât mai curând.

Pentru prima dată, ca răspuns la circumstanțele excepționale cu care ne confruntăm, Europa și-a definit propriile instrumente comune, care vin în completarea măsurilor naționale de stabilizare bugetară.

Trăim un moment de unitate remarcabilă în Uniunea noastră. Este o realizare de care ar trebui să fim cu toții mândri ca europeni.

Acum trebuie să ținem însă cârma dreaptă. Cunoaștem cu toții previziunile economice. Ne putem aștepta ca economiile noastre să redemareze, după o scădere cu 12 % a PIB-ului, în al doilea trimestru al anului.

Dar virusul continuă să circule, iar odată cu el persistă și o serie de incertitudini, și aici, în Europa, dar și în restul lumii.

Nu este în niciun caz momentul să ne retragem sprijinul.

Economiile noastre au nevoie să fie în continuare sprijinite prin politicile noastre și va trebui să găsim un echilibru delicat între acordarea de sprijin financiar și asigurarea sustenabilității finanțelor publice.

Pe termen lung, doar o uniune economică și monetară mai puternică poate fi o garantă a stabilității și a competitivității.

Încrederea în euro este la cote maxime. 

Acordul istoric privind NextGenerationEU demonstrează sprijinul politic de care se bucură acest instrument.

Acum însă trebuie să profităm de această ocazie pentru a realiza reforme structurale în economiile noastre și a finaliza uniunea piețelor de capital și uniunea bancară.

Piețele de capital active și lichide sunt esențiale pentru a oferi întreprinderilor acces la finanțarea de care au nevoie pentru a se dezvolta și a putea investi în redresare și în viitor.

Ele sunt, totodată, o condiție prealabilă pentru consolidarea în continuare a rolului internațional al monedei euro. Este timpul, așadar, să trecem la treabă și să finalizăm în sfârșit acest proiect-far al generației noastre.

 

Stimați deputați, a treia promisiune a economiei sociale de piață este de a crea oportunități.

Pandemia ne-a reamintit multe lucruri pe care poate le uitaserăm sau le consideram de la sine înțelese.

Ne-a reamintit cât de legate între ele sunt economiile noastre și cât de crucială este o piață unică pe deplin funcțională pentru prosperitatea noastră și pentru modul nostru de lucru.

Miza pieței unice este de a crea oportunități, de a permite consumatorilor să obțină un preț corect, de a permite companiilor să vândă oriunde în Europa și industriei să își consolideze competitivitatea la nivel mondial.

Iar pentru noi toți, pentru cetățeni, înseamnă oportunitatea de a profita la maximum de libertățile pe care le prețuim ca europeni. Piața unică le oferă companiilor noastre deschiderea de care au nevoie pentru a prospera și este un refugiu sigur pentru ele în vremuri de criză. În fiecare zi profităm de avantajele pe care ni le oferă piața unică pentru a ne facilita viața; tot ea joacă un rol esențial în eforturile de gestionare a crizei și de revigorare a economiilor noastre.

Haideți să îi insuflăm un nou avânt!

Trebuie să dărâmăm ultimele bariere în calea pieței unice. Trebuie să reducem birocrația. Trebuie să ne intensificăm eforturile de punere în aplicare și de asigurare a respectării normelor. Și trebuie să restabilim, pe deplin și cât mai repede posibil, cele patru libertăți.

Pentru aceasta, cheia de boltă o constituie menținerea unui spațiu Schengen de liberă circulație pe deplin funcțional. Vom colabora cu Parlamentul și cu statele membre pentru a da prioritate acestui subiect pe agenda noastră politică și vom propune o nouă strategie pentru viitorul spațiului Schengen.

Bazată pe o piață internă puternică, industria europeană este de mult timp motorul economiei noastre, asigurând un trai stabil pentru milioane de europeni și creând nucleele sociale în jurul cărora sunt clădite comunitățile noastre.

În luna martie am prezentat noua noastră strategie industrială, creând premisele ca industria să fie locomotiva dublei tranziții verzi și digitale. Ultimele șase luni nu au făcut decât să accelereze această transformare – într-un moment în care peisajul competitiv global trece prin schimbări fundamentale. De aceea vom actualiza strategia industrială în prima jumătate a anului viitor și vom adapta cadrul nostru legislativ în materie de concurență pentru a ține pasul cu schimbările.

 

IMPRIMAREA UNUI NOU AVÂNT DEZVOLTĂRII EUROPEI: SĂ CONSTRUIM LUMEA ÎN CARE VREM SĂ TRĂIM

Stimați deputați,

Toate aceste măsuri ne vor ajuta să repunem Europa pe picioare. Dar trebuie nu numai să punem umărul împreună la refacerea Europei, ci și să propulsăm Europa către lumea de mâine.

Luarea cât mai grabnică de măsuri nu a fost niciodată mai stringentă ca acum, mai ales când vorbim de viitorul planetei noastre fragile.

În timp ce activitatea economică la nivel mondial a fost în mare măsură înghețată ca urmare a măsurilor de limitare a mișcării persoanelor și a închiderii întreprinderilor, planeta a continuat să se încălzească într-un ritm alarmant.

Vedem semne ale acestei încălziri peste tot în jurul nostru: de la casele evacuate din cauza prăbușirii ghețarului de pe Mont Blanc la incendiile care devastează statul Oregon sau la culturile distruse în România din cauza celei mai severe secete din ultimele decenii.

Dar am văzut și cum natura revine în viețile noastre.

Am tânjit după spații verzi și după un aer mai curat pentru sănătatea noastră mintală și confortul nostru fizic.

Știm că este nevoie de schimbare. Și știm și că aceasta este posibilă.

Pactul verde european este planul nostru de realizare a acestei transformări.

În centrul său se află misiunea noastră de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Dar nu vom reuși dacă lucrurile rămân neschimbate – trebuie să impunem un ritm mai alert al schimbărilor și să facem lucrurile mai temeinic.

Am analizat cu atenție fiecare sector economic ca să ne dăm seama cât de repede putem să impunem schimbarea și cum putem să impulsionăm lucrurile într-un mod responsabil, bazându-ne pe date factuale.

Am organizat o consultare publică amplă și am efectuat o evaluare cuprinzătoare a impactului.

Pornind de la rezultatele acestora, Comisia Europeană propune ca ținta urmărită pentru 2030 în materie de reducere a emisiilor să fie mărită la cel puțin 55 %.

Recunosc că această creștere de la 40 % la 55 % este prea mare pentru unele țări și nu este suficientă pentru altele.

Dar evaluarea impactului pe care am realizat-o demonstrează în mod clar că economia și industria noastră pot atinge acest obiectiv.

Și că vor să facă acest lucru. Am primit chiar ieri o scrisoare din partea a 170 de oameni de afaceri și investitori, reprezentând atât IMM-uri, cât și unele dintre cele mai mari companii din lume, în care lansau un apel Europei de a stabili o țintă de reducere a emisiilor de cel puțin 55 %.

Din evaluarea impactului reiese în mod clar că îndeplinirea acestui obiectiv ar permite UE să atingă neutralitatea climatică până în 2050 și să își îndeplinească obligațiile asumate prin Acordul de la Paris.

Iar dacă și alții ne urmează exemplul, planeta va putea să rămână sub pragul de creștere a temperaturii de 1,5 grade Celsius.

Sunt pe deplin conștientă de faptul că mulți dintre partenerii noștri sunt departe de această țintă și voi reveni mai târziu la mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon.

Dar pentru noi, obiectivul pentru 2030 este unul ambițios, realizabil și benefic pentru Europa.

Putem să îl atingem.Am arătat deja că avem resursele necesare pentru a reuși.

În timp ce emisiile au scăzut cu 25 % din 1990 până în prezent, economia noastră a crescut cu peste 60 %.

Diferența este că acum avem mai multă tehnologie, mai multă expertiză și mai multe investiții. Și deja ne îndreptăm către o economie circulară, cu sisteme de producție neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon.

Avem mai mulți tineri care sunt susținători ardenți ai schimbării. Avem mai multe dovezi că ceea ce este bine pentru climă este bine și pentru activitatea economică și pentru noi toți.

Și am făcut o promisiune solemnă să nu lăsăm pe nimeni în urmă în această transformare. Cu Fondul nostru pentru o tranziție justă vom veni în sprijinul regiunilor pentru care schimbarea presupune dificultăți sau costuri mai mari.

Avem tot ce ne trebuie. Acum este responsabilitatea noastră să ducem la îndeplinire tot ce ne-am propus.

 

Stimați deputați,

Atingerea acestui nou obiectiv va reduce dependența noastră de importul de energie, va crea milioane de locuri de muncă suplimentare și va reduce cu peste 50 % poluarea aerului.

Dar pentru a atinge acest obiectiv, trebuie să începem acum.

Până în vara viitoare, vom revizui toate actele legislative privind clima și energia, astfel încât acestea să permită atingerea obiectivului de reducere cu 55 % a emisiilor.

Vom intensifica tranzacționarea certificatelor de emisii, vom stimula utilizarea energiei din surse regenerabile, vom îmbunătăți eficiența energetică și vom reforma impozitarea energiei.

Însă misiunea Pactului verde european presupune mai mult decât reducerea emisiilor.

Se urmărește o modernizare sistemică în întreaga noastră economie, societate și industrie. Este vorba despre construirea unei lumi mai puternice în care să trăim cu toții.

Nivelurile actuale de consum de materii prime, energie, apă, alimente și de utilizare a terenurilor nu sunt sustenabile.

Trebuie să schimbăm felul cum tratăm natura, cum producem și consumăm, cum trăim și muncim, cum mâncăm și ne încălzim, cum călătorim și ce moduri de transport folosim.

Așadar, ne vom ocupa de toate domeniile, de la substanțe chimice periculoase la despăduriri și poluare.

Acesta este un plan pentru o adevărată redresare economică. Este un plan de investiții pentru Europa.

Și în acest sens NextGenerationEU va produce o reală schimbare.

Mai întâi de toate, 37 % din fondurile alocate pentru NextGenerationEU vor fi cheltuite direct pentru obiectivele Pactului verde european.

Și mă voi asigura că vom duce la nivelul următor și finanțarea verde.

Suntem lideri mondiali în ceea ce privește finanțarea verde și cei mai mari emitenți de obligațiuni verzi din lume. Suntem pionieri în dezvoltarea unui standard european fiabil privind obligațiunile verzi.

Și pot astăzi să vă anunț că vom stabili ca 30 % din cele 750 de miliarde de euro aferente NextGenerationEU să fie colectate prin emiterea de obligațiuni verzi.

În al doilea rând, NextGenerationEU ar trebui să investească în proiecte far europene, cu cel mai puternic impact: hidrogen, renovare și 1 milion de puncte de încărcare cu energie electrică.

Permiteți-mi să vă explic cum ar putea funcționa aceste planuri.

Acum două săptămâni, în Suedia, au demarat operațiunile de testare în cadrul unui proiect-pilot siderurgic unic, fără combustibili fosili. Acest proiect va înlocui cărbunele cu hidrogenul, asigurând producția nepoluantă a oțelului.

Iată potențialul pe care îl are hidrogenul pentru a veni în sprijinul industriei noastre, permițând funcționarea acesteia într-un mod nou, nepoluant.

Vreau ca NextGenerationEU să creeze noi văi europene de hidrogen care să permită modernizarea industriilor, alimentarea vehiculelor și revitalizarea zonelor rurale.

Al doilea exemplu se referă la clădirile în care trăim și lucrăm.

40 % din emisiile pe care le generăm provin din clădiri. Avem nevoie de clădiri care să producă mai puține deșeuri, să fie mai puțin costisitoare și mai durabile.

Și știm cu toții că sectorul construcțiilor poate fi chiar transformat dintr-o sursă de emisii de dioxid de carbon într-o modalitate de a absorbi aceste emisii, dacă s-ar folosi materiale de construcții organice precum lemnul și tehnologii inteligente, cum ar fi inteligența artificială.

Vreau ca NextGenerationEU să demareze un val de renovare la nivel european și să facă din Uniunea noastră un lider al economiei circulare.

Acesta nu este însă doar un proiect de mediu sau un proiect economic: trebuie să fie un nou proiect cultural pentru Europa. Fiecare mișcare are caracteristici proprii. Și trebuie să ne asigurăm că schimbarea sistemică pe care ne-o propunem are o estetică proprie distinctă, care să îmbine stilul cu durabilitatea.

De aceea, vom înființa un nou Bauhaus european – un spațiu de co-creare în care arhitecți, artiști, studenți, ingineri, designeri să lucreze laolaltă pentru a produce această schimbare.

Acesta este instrumentul NextGenerationEU. Acesta este modul în care clădim lumea în care vrem să trăim.

O lume slujită de o economie care să reducă emisiile, să stimuleze competitivitatea, să diminueze sărăcia energetică, să creeze locuri de muncă pline de satisfacții pentru lucrători și să amelioreze calitatea vieții.

O lume în care folosim tehnologiile digitale pentru a construi o societate mai sănătoasă și mai verde.

Iar acest lucru se poate realiza numai dacă lucrăm împreună și voi insista ca planurile de redresare nu doar să ne scoată din criză, ci și să ne ajute să propulsăm Europa către lumea de mâine.

 

Stimați deputați,

Să ne închipuim pentru un moment cum ar fi arătat viața noastră în această pandemie fără tehnologiile digitale. De la statul în carantină – izolat de familie și comunitate și fără legături cu lumea muncii – la probleme enorme de aprovizionare. De fapt, nu este atât de greu de imaginat că așa trebuie să fi fost în urmă cu 100 de ani, când a avut loc ultima pandemie majoră.

Un secol mai târziu, datorită tehnologiei moderne, tinerii au putut să învețe de la distanță și milioane de oameni au putut să lucreze de acasă. Astfel, întreprinderile au putut să își vândă produsele, fabricile au continuat să funcționeze și administrațiile au prestat servicii publice esențiale de la distanță. În doar câteva săptămâni am asistat la mai multă inovație și transformare digitală decât în ani de zile.

Ajungem la limitele a ceea ce putem face în mod analog. Iar această accelerare extraordinară este abia la început.

Următorul deceniu trebuie să fie deceniul digital al Europei.

Avem nevoie de un plan comun pentru Europa digitală, cu obiective clar definite pentru 2030, cum ar fi în materie de conectivitate, competențe și servicii publice digitale. Și trebuie să urmăm principii clare: dreptul la viață privată și conectivitate, libertatea de exprimare, fluxul liber al datelor și securitatea cibernetică.

Dar Europa trebuie să fie acum lider în domeniul digital – altfel va trebui să îi urmeze pe alții, care vor stabili ei standardele pentru noi. Tocmai de aceea trebuie să acționăm rapid.

Există trei domenii asupra cărora cred că trebuie să ne concentrăm.

În primul rând, datele.

În ceea ce privește datele personalizate – business-to-consumer – Europa a fost prea înceată, iar acum depinde de alții.

Acest lucru nu se poate întâmpla cu datele industriale. Vestea bună este că Europa este deschizătoare de drumuri – avem tehnologia necesară și, cel mai important, avem industria.

Dar încă nu am câștigat cursa. În următorii cinci ani, cantitatea de date industriale din lume va crește de patru ori – la fel și oportunitățile care însoțesc această creștere. Trebuie să le oferim întreprinderilor, IMM-urilor, start-up-urilor și cercetătorilor noștri posibilitatea de a-și valorifica întregul lor potențial. Iar datele industriale sunt de o valoare neprețuită atunci când vine vorba de dezvoltarea de noi produse și servicii.

Dar suntem încă în situația în care 80 % din datele industriale sunt colectate, fără a fi utilizate vreodată. Este o risipă enormă.

Pe de altă parte, o economie reală bazată pe date ar fi un motor puternic pentru inovare și noi locuri de muncă. Și de aceea trebuie să ne asigurăm că Europa dispune de aceste date și să le facem accesibile pe scară largă. Avem nevoie de spații comune de date – de exemplu, în sectorul energiei sau în cel al asistenței medicale. Vom veni astfel în sprijinul ecosistemelor de inovare în care universitățile, întreprinderile și cercetătorii pot avea acces la date și pot colabora pe baza lor.

Iată de ce vom construi un cloud european ca parte a instrumentului NextGenerationEU, care să se bazeze pe GaiaX.

Al doilea domeniu asupra căruia trebuie să ne concentrăm este tehnologia – și mai ales inteligența artificială.

Fie că este vorba de agricultura de precizie, de diagnosticele medicale mai exacte sau de conducerea autonomă a autovehiculelor în condiții de siguranță – inteligența artificială ne va deschide calea către noi lumi. Însă acestea au nevoie și de reguli.

Vrem un set de reguli care să pună oamenii pe primul plan. Algoritmii nu trebuie să fie o cutie neagră și trebuie să existe reguli clare dacă ceva nu merge bine. Anul viitor, Comisia va prezenta în acest sens o propunere legislativă,

care să includă controlul asupra datelor noastre cu caracter personal, de care beneficiem încă mult prea rar în acest moment. De fiecare dată când o aplicație sau un site web ne cere să creăm o nouă identitate digitală sau să ne conectăm cu ușurință prin intermediul unei mari platforme, în realitate habar nu avem despre ce se întâmplă cu datele noastre.

Din acest motiv, Comisia va propune în curând o identitate electronică europeană sigură.

O identitate în care să avem încredere și pe care orice cetățean să o poate folosi peste tot în Europa pentru orice operațiune, de la plata taxelor, până la închirierea unei biciclete. O tehnologie în care să putem controla noi înșine ce date sunt utilizate și cum sunt utilizate acestea.

Al treilea domeniu de interes este infrastructura.

Conexiunile de date trebuie să țină pasul cu viteza rapidă a schimbării.

Dacă facem eforturi pentru o Europă a egalității de șanse, este inacceptabil ca 40 % dintre persoanele care trăiesc în zonele rurale să nu aibă încă acces la conexiuni rapide în bandă largă.

Aceste conexiuni sunt în prezent o condiție prealabilă pentru munca la domiciliu, învățarea de acasă, cumpărăturile online și, din ce în ce mai mult, pentru noi servicii importante. Fără conexiuni în bandă largă, este aproape imposibil în ziua de astăzi să se deschidă sau să se desfășoare în mod eficient o afacere.

Aceasta este o oportunitate uriașă și o condiție prealabilă pentru revitalizarea zonelor rurale. Numai astfel, aceste zone își pot valorifica pe deplin potențialul și pot atrage mai mulți oameni și mai multe investiții.

Stimularea investițiilor prin intermediul instrumentului NextGenerationEU este o șansă unică de a duce această dezvoltare până în ultimul sătuc. De aceea dorim să ne concentrăm investițiile pe conectivitatea sigură, pe extinderea rețelelor 5G și 6G și a rețelelor de fibră optică.

NextGenerationEU este și o oportunitate unică de a dezvolta o abordare europeană mai coerentă în ceea ce privește conectivitatea și implementarea infrastructurii digitale.

Nimic din toate acestea nu reprezintă un scop în sine – este vorba în ultima instanță despre suveranitatea digitală a Europei, atât la nivel micro, cât și la nivel macro.

Din acest punct de vedere, mă bucur să vă anunț că vom investi 8 miliarde de euro în următoarea generație de supercalculatoare – o tehnologie de vârf made in Europe.

Și ne dorim ca industria europeană să dezvolte propriul nostru microprocesor de generație viitoare, care să ne permită să utilizăm volumele tot mai mari de date, într-un mod eficient din punct de vedere energetic și în condiții de siguranță.

Toate acestea țin de deceniul digital al Europei!

 

Stimați deputați,

Pentru ca Europa să avanseze rapid, trebuie să renunțăm la propriile șovăieli.

Să-i oferim Europei mai mult control asupra viitorului său.

Avem tot ce ne trebuie pentru ca toate aceste planuri să devină realitate. Iar sectorul privat așteaptă și el cu disperare acest lucru.

Nu a existat niciodată un moment mai bun pentru a investi în companii europene din domeniul tehnologiei; noi centre digitale apar acum peste tot: de la Sofia la Lisabona și Katowice. Avem oamenii, avem ideile și avem puterea ca Uniune pentru a reuși.

Și de aceea vom investi 20 % din NextGenerationEU în domeniul digital.

Dorim astfel să deschidem calea, o cale europeană, către era digitală: bazându-ne pe valorile noastre, pe punctele noastre forte, pe ambițiile noastre globale.

 

O EUROPĂ PLINĂ DE VITALITATE ÎNTR-O LUME FRAGILĂ

Stimați deputați,

Europa este hotărâtă să utilizeze această tranziție pentru a clădi lumea în care vrem să trăim. O lume care depășește, desigur, cu mult granițele noastre.

Pandemia ne-a arătat în același timp cât de fragil este sistemul global și cât de importantă este cooperarea pentru a face față provocărilor comune.

În fața crizei, unii aleg să se retragă în izolare. Alții fac în așa fel încât să destabilizeze sistemul.

Europa alege să întindă o mână de ajutor.

Rolul nostru de lider nu constă în a ne face singuri propagandă. Nu este vorba despre Europe First. Ne propunem să fim primii care răspundem cu seriozitate la apel atunci când este necesar.

În timpul pandemiei, avioanele europene au livrat mii de tone de echipament de protecție peste tot, din Sudan până în Afganistan și din Somalia până în Venezuela.

Nimeni nu va fi în siguranță până când nu suntem cu toții în siguranță – indiferent unde locuim și indiferent ce avem.

Pentru a ajunge la această siguranță, calea cea mai promițătoare este un vaccin accesibil, sigur și la un preț rezonabil.

La începutul pandemiei nu exista finanțare, nu exista un cadru la nivel mondial pentru un vaccin contra COVID, ci doar graba de a fi primul care obține un vaccin.

În acel moment UE și-a asumat coordonarea unui răspuns la nivel mondial. Împreună cu societatea civilă, cu G20, cu OMS și cu alții, am obținut ca peste 40 de țări să își unească eforturile și să ofere 16 miliarde de euro pentru finanțarea cercetării în vederea unui vaccin și a unor teste și tratamente pentru întreaga lume. Aceasta este puterea de mobilizare de neegalat a UE în acțiune.

Dar acest lucru nu este suficient pentru a găsi un vaccin. Trebuie să ne asigurăm că cetățenii europeni și cetățenii din întreaga lume au acces la el.

Chiar în această lună, UE a aderat la facilitatea globală COVAX și a contribuit cu 400 de milioane de euro pentru ca vaccinuri sigure să fie disponibile nu numai pentru cei care și le pot permite – ci pentru toți cei care au nevoie de ele.

În ceea ce privește vaccinul, naționalismul pune vieți în pericol; cooperarea salvează vieți.

 

Stimați deputați,

Avem o credință fermă în puterea și în valoarea cooperării în cadrul organismelor internaționale.

Numai cu o Organizație a Națiunilor Unite puternică putem găsi soluții pe termen lung la crize precum cele din Libia sau din Siria.

Numai cu o Organizație Mondială a Sănătății puternică putem să ne pregătim și să răspundem mai bine pandemiilor globale sau epidemiilor locale – fie că este vorba despre noul coronavirus sau de Ebola.

Și numai cu o Organizație Mondială a Comerțului puternică putem asigura o concurență loială pentru toți.

Dar, totodată, este adevărat că niciodată nevoia de a revitaliza și reforma sistemul multilateral nu a fost atât de urgentă. Sistemul nostru global a devenit treptat o structură paralizată. Marile puteri fie se retrag din instituții, fie le țin pe loc din cauza propriilor interese.

Aceste atitudini nu ne vor duce nicăieri. Da, vrem o schimbare, dar schimbarea trebuie să se producă prin regândire – nu prin distrugere.

Și acesta este motivul pentru care doresc ca UE să conducă reformele OMC și OMS, astfel încât acestea să fie potrivite pentru lumea de astăzi.

Dar știm că reformele multilaterale necesită timp și, între timp, lumea nu se va opri.

Fără îndoială, Europa trebuie să adopte poziții clare și să acționeze rapid în domeniul relațiilor internaționale.

În urmă cu două zile a avut loc cea mai recentă întâlnire a liderilor UE-China.

Relația dintre Uniunea Europeană și China este una dintre cele mai importante din punct de vedere strategic și, în același timp, una dintre cele mai dificile pe care le avem.

De la început am spus că China este un partener de negociere, un concurent economic și un rival sistemic.

Avem interese comune în chestiuni precum schimbările climatice, iar China a demonstrat că este dispusă să se angajeze printr-un dialog la nivel înalt. Dar așteptăm de la China să se ridice la înălțimea angajamentelor asumate în Acordul de la Paris și să conducă prin exemplu.

Mai sunt încă multe de făcut în ceea ce privește accesul echitabil pe piață al întreprinderilor europene, reciprocitatea și supracapacitatea. Avem în continuare un parteneriat comercial și de investiții dezechilibrat.

Și nu există nicio îndoială că promovăm sisteme de guvernare și societăți foarte diferite. Credem în valoarea universală a democrației și în drepturile omului.

Europa are și ea problemele ei – gândiți-vă, de exemplu, la antisemitism. Dar noi le discutăm public. Criticile și opoziția nu sunt doar acceptate, ci și protejate din punct de vedere juridic.

Trebuie, așadar, să denunțăm întotdeauna încălcările drepturilor omului oricând și oriunde s­ar întâmpla – fie în Hong Kong, fie în cazul uigurilor.

Dar ce ne ține pe loc? De ce chiar și declarațiile simple privind valorile UE sunt întârziate, diluate sau ținute pe loc din alte motive?

Când statele membre spun că Europa avansează prea încet, eu le răspund că trebuie să fie curajoase și să accepte, până la urmă, să treacă la votul cu majoritate calificată – cel puțin în domenii ca drepturile omului și punerea în aplicare a sancțiunilor.

Parlamentul European a solicitat de multe ori o lege Magnitsky europeană – și vă pot anunța că vom prezenta acum o propunere.

Trebuie să ne completăm setul de instrumente.

 

Stimați deputați,

Fie că este vorba de Hong Kong, de Moscova sau de Minsk, Europa trebuie să adopte rapid o poziție clară.

Vreau să o spun clar și răspicat: Uniunea Europeană este de partea poporului belarus.

Cu toții am fost impresionați de imensul curaj al celor care s-au adunat pașnic în Piața Independenței sau care au luat parte la marșul femeilor neînfricate.

Alegerile care i-au adus în stradă nu au fost nici libere și nici corecte, iar reacția brutală a guvernului în toată această perioadă a fost rușinoasă.

Populația din Belarus trebuie să fie liberă să-și decidă singură viitorul. Acești oameni nu sunt piese de pe tabla de șah a altcuiva.

Celor care pledează pentru legături mai strânse cu Rusia, le spun că otrăvirea lui Alexei Navalny cu un agent chimic neurotoxic nu este un caz unic. Am fost martorii aceluiași mod de operare în Georgia și în Ucraina, în Siria și în Salisbury, precum și atunci când au avut loc ingerințe în procesul electoral în întreaga lume. Acest mod de operare nu se schimbă – și niciun gazoduct nu îl va schimba.

Turcia este și va fi întotdeauna un vecin important. Dar, deși suntem aproape pe hartă, distanța dintre noi pare să crească. Da, Turcia se află în vecinătatea unor zone cu probleme. Și, într-adevăr, găzduiește milioane de refugiați pentru care oferim drept sprijin fonduri considerabile. Dar nimic din toate acestea nu poate justifica încercările de intimidare a vecinilor săi.

Statele noastre membre, Cipru și Grecia, pot conta întotdeauna pe solidaritatea deplină a Europei în ceea ce privește protejarea drepturilor lor legitime de suveranitate.

Detensionarea situației din estul Mediteranei este în interesul nostru reciproc. Întoarcerea navelor de explorare în porturile turcești în ultimele zile constituie un pas pozitiv în această direcție. Acest lucru este necesar pentru a crea condițiile propice unui dialog. Singura cale de urmat este abținerea de la acțiuni unilaterale și reluarea discuțiilor dând dovadă cu adevărat de bună-credință. Aceasta este singura cale spre stabilitate și soluții durabile.

 

Stimați deputați,

Pe lângă un răspuns mai ferm la evenimentele globale, Europa trebuie să își aprofundeze și să își perfecționeze parteneriatele cu prietenii și aliații săi.

Iar aceasta începe cu revitalizarea parteneriatelor noastre cele mai durabile.

S-ar putea să nu fim întotdeauna de acord cu deciziile recente ale Casei Albe. Dar vom prețui întotdeauna alianța transatlantică, bazată pe valori împărtășite, o istorie comună și o legătură de nezdruncinat între popoarele noastre.

Așadar, orice s-ar întâmpla mai târziu anul acesta, suntem gata să construim o nouă agendă transatlantică. Să consolidăm parteneriatul nostru bilateral,– fie că este vorba despre domeniul comerțului, al tehnologiei sau al fiscalității.

Și suntem gata să lucrăm împreună la reformarea sistemului internațional pe care l-am construit împreună, alături de parteneri care gândesc la fel ca noi. Facem acest lucru pentru propriile noastre interese și pentru binele comun.

Avem nevoie de noi începuturi cu prieteni vechi – de ambele părți ale Atlanticului și de ambele părți ale Canalului Mânecii.

Ceea ce s-a întâmplat chiar în această sală, atunci când ne-am ținut de mână și ne-am luat rămas bun cântând Auld Lang Syne, valorează cât o mie de cuvinte. Aceste scene au arătat afecțiunea pe care o purtăm poporului britanic și care nu va dispărea niciodată.

Dar pe zi ce trece, șansele de a ajunge la timp la un acord diminuează cu adevărat.

Negocierile sunt întotdeauna dificile. Suntem obișnuiți cu asta,

iar Comisia are cel mai bun și mai experimentat negociator, Michel Barnier, pentru a le putea duce la bun sfârșit.

Dar discuțiile nu au progresat așa cum ne-am fi dorit. Și din această cauză ne rămâne foarte puțin timp la dispoziție.

Ca întotdeauna, Parlamentul European va fi primul care va afla și va avea ultimul cuvânt de spus. Și vă pot asigura că vom continua să vă ținem la curent cu ceea ce se întâmplă, la fel cum am făcut cu Acordul de Retragere.

A fost nevoie de trei ani pentru a negocia acest acord și am lucrat neîncetat la el. Rând cu rând, cuvânt cu cuvânt.

Și împreună am reușit. Rezultatul garantează drepturile cetățenilor noștri, interesele noastre financiare, integritatea pieței unice – și, chestiune crucială, Acordul din Vinerea Mare.

UE și Regatul Unit au convenit de comun acord că aceasta este modalitatea cea mai bună și unică de a asigura pacea pe insula Irlanda.

Și nu vom reveni niciodată asupra acestui aspect. Acordul a fost ratificat de Parlamentul European și de Camera Comunelor.

Nu poate fi schimbat unilateral, ignorat sau neaplicat. Este o chestiune care ține de lege, de încredere și de bună credință.

Și nu sunt doar eu cea care afirmă acest lucru – vă reamintesc cuvintele lui Margaret Thatcher:

Marea Britanie nu încalcă tratate. Ar fi rău pentru Marea Britanie, rău pentru relațiile cu restul lumii și rău pentru orice viitor tratat privind comerțul”.

Acest lucru a fost adevărat atunci, și este adevărat și astăzi.

Încrederea este fundamentul oricărui parteneriat puternic.

Iar Europa va fi întotdeauna pregătită să construiască parteneriate puternice cu vecinii noștri cei mai apropiați.

Acest lucru începe cu Balcanii de Vest.

Decizia de acum șase luni de a deschide negocierile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord a fost cu adevărat o decizie istorică.

Într-adevăr, viitorul întregii regiuni se află în UE. Împărtășim aceeași istorie și același destin.

Balcanii de Vest fac parte din Europa – și nu reprezintă doar o escală de-a lungul Drumului Mătăsii.

Vom prezenta în curând un pachet de redresare economică pentru Balcanii de Vest, axat pe o serie de inițiative de investiții regionale.

De asemenea, vom fi alături de țările Parteneriatului estic și de partenerii noștri din vecinătatea sudică, pentru a contribui la crearea de locuri de muncă și la relansarea economiilor acestora.

Când am intrat în funcție, prima mea vizită în afara Uniunii Europene a fost Uniunea Africană și a fost o alegere firească. A fost o alegere firească și un mesaj clar, pentru că nu suntem doar vecini, suntem parteneri naturali.

Trei luni mai târziu, am revenit asupra acestei chestiuni împreună cu întregul meu Colegiu pentru a stabili prioritățile noii noastre strategii cu Africa. Este un parteneriat de pe poziții de egalitate, în care ambele părți împărtășesc oportunități și responsabilități.

Africa va fi un partener-cheie în construirea lumii în care dorim să trăim – fie că este vorba de domeniul climei, de domeniul digital sau al comerțului.

 

Stimați deputați,

Vom continua să credem într-un comerț deschis și echitabil în întreaga lume. Nu ca un scop în sine, ci ca o modalitate de a oferi prosperitate acasă și de a promova valorile și standardele noastre. Peste 600 000 de locuri de muncă în Europa sunt legate de comerțul cu Japonia. Și numai acordul nostru recent cu Vietnamul a contribuit la garantarea drepturilor fundamentale pentru milioane de lucrători din această țară.

Ne vom folosi puterea diplomatică și influența economică pentru a intermedia acorduri cu impact important – cum ar fi desemnarea zonelor maritime protejate din Antarctica. Acesta ar fi unul dintre cele mai importante acte de protecție a mediului din istorie.

Vom forma coaliții cu obiective foarte ambițioase cu privire la aspecte precum etica digitală sau combaterea despăduririlor – și vom dezvolta parteneriate cu toți cei care împărtășesc viziunea noastră – de la democrații asiatice până în Australia, Africa, America și cu oricine altcineva care dorește să ni se alăture.

Vom acționa în vederea unei globalizări juste. Dar nu considerăm acest lucru de la sine înțeles. Trebuie să insistăm asupra corectitudinii și asupra condițiilor de concurență echitabile. Iar Europa va avansa – singură sau cu partenerii care doresc să i se alăture.

De exemplu, lucrăm la un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon.

Carbonul trebuie să aibă propriul său preț – pentru că natura nu mai poate plăti acest preț.

Acest mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon ar trebui să motiveze producătorii străini și importatorii din UE să își reducă emisiile de dioxid de carbon, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile într-un mod compatibil cu OMC.

Același principiu se aplică și impozitării economiei digitale. Nu vom precupeți niciun efort pentru a ajunge la un acord în cadrul OCDE și al G20. Dar să nu fie nicio îndoială: dacă acordul nu va duce la un sistem fiscal echitabil care să asigure venituri durabile pe termen lung, Europa va prezenta o propunere la începutul anului viitor.

Vreau ca Europa să fie un susținător la nivel mondial al echității.

 

O NOUĂ VITALITATE PENTRU EUROPA

Stimați deputați,

Dacă Europa dorește să joace un rol crucial în lume, trebuie să imprime, totodată, o nouă vitalitate pe plan intern.

Și, pentru a avansa, trebuie să depășim acum divergențele care ne-au frânat elanul.

Acordul istoric privind instrumentul de redresare NextGenerationEU arată că aceste divergențe pot fi surmontate. Rapiditatea cu care am luat decizii în ceea ce privește regulile bugetare, ajutoarele de stat sau instrumentul SURE ne arată că putem să acționăm când este necesar.

Așadar, haideți să trecem la fapte!

Migrația este un subiect care a fost discutat și răsdiscutat.

Migrația a existat dintotdeauna în Europa – și va exista mereu. De-a lungul secolelor, acest fenomen ne-a definit societățile, ne-a îmbogățit culturile și a influențat multe dintre viețile noastre. Și așa va fi mereu.

După cum știm cu toții, criza migrației din 2015 a cauzat numeroase diviziuni profunde între statele membre, iar unele dintre cicatricile pe care le-a lăsat nu s-au vindecat nici până azi.

De-atunci, am adoptat măsuri importante, dar mai avem încă multe de făcut!

Dacă suntem cu toții dispuși să facem compromisuri – însă fără a face rabat de la principiile noastre – putem găsi soluții.

Comisia va prezenta săptămâna viitoare noul său Pact privind migrația.

Vom adopta o abordare axată pe latura umană și impregnată de umanitate. Salvarea de vieți omenești pe mare nu este opțională. Iar țările care își îndeplinesc obligațiile legale și morale sau care sunt mai expuse decât altele trebuie să se poată baza pe solidaritatea întregii noastre Uniuni Europene.

Vom crea o legătură mai strânsă între azil și returnare. Trebuie să facem o distincție clară între persoanele care au drept de ședere și cele care nu au acest drept.

Vom lua măsuri pentru a descuraja acțiunile celor care aduc migranți ilegali în Europa, pentru a consolida frontierele externe, a aprofunda parteneriatele externe și a crea căi legale de intrare a migranților în UE.

Ne vom încredința că persoanele care au drept de ședere sunt integrate și că se simt binevenite.

Ele au un viitor de construit – și competențe, energie și talent de oferit.

Mă gândesc la Suadd, refugiata adolescentă siriană care a ajuns în Europa visând să devină medic. După trei ani, a primit o bursă prestigioasă din partea Royal College of Surgeons din Irlanda.

Mă gândesc la medicii refugiați libieni și somalieni care și-au pus la dispoziție competențele medicale în momentul în care a izbucnit pandemia în Franța.

Stimați deputați, dacă ne gândim la încercările prin care au trecut și la ceea ce au reușit să obțină aceste persoane, atunci pur și simplu nu avem de ales: trebuie să fim la înălțime și să gestionăm împreună chestiunea migrației.

Imaginile din tabăra Moria sunt un memento dureros al imperativului pe care îl are Europa de a fi unită.

Toată lumea trebuie să își intensifice eforturile în acest sens și să își asume responsabilitățile care îi revin – și Comisia va face întocmai. Comisia lucrează în prezent la elaborarea unui plan pentru un proiect-pilot ce va fi derulat împreună cu autoritățile elene pentru instalarea unei noi tabere pe insula Lesbos. Putem să ne aducem sprijinul în ceea ce privește procedurile de azil și de returnare și putem îmbunătăți în mod semnificativ condițiile de trai ale refugiaților.

Însă vreau să fie clar: dacă ne intensificăm eforturile, mă aștept ca, la rândul lor, toate statele membre să facă același lucru.

Migrația este o provocare pentru întreaga Europă, deci întreaga Europă trebuie să își facă datoria.

Trebuie să restabilim încrederea între statele noastre și să avansăm împreună, în aceeași direcție.

Această încredere se află în centrul Uniunii noastre și al modului nostru de a acționa împreună.

Încrederea este ancorată în valorile noastre fondatoare, în democrațiile noastre și în „comunitatea noastră de drept”, cum obișnuia să o numească Walter Hallstein.

Nu este un termen abstract. Statul de drept contribuie la protecția cetățenilor în fața legii celui mai puternic. Este garantul drepturilor și libertăților noastre elementare, de zi cu zi. Statul de drept ne permite să ne exprimăm și să fim informați de o presă liberă.

Înainte de sfârșitul lunii, Comisia va adopta primul raport anual privind statul de drept, care va viza toate statele membre.

Acesta este un instrument de prevenire vizând detectarea timpurie a dificultăților și găsirea de soluții.

Aș dori ca acesta să fie un punct de plecare pentru Comisie, Parlament și statele membre, astfel încât să ne asigurăm că progresele realizate nu riscă să fie puse sub semnul întrebării.

Comisia acordă cea mai mare importanță statului de drept. De aceea, ne vom asigura că banii din bugetul nostru și din NextGenerationEU sunt protejați împotriva oricărui tip de fraudă, corupție și conflict de interese. Acest lucru nu se va putea negocia.

Însă ultimele luni ne-au reamintit și cât de fragil poate fi statul de drept. Avem datoria de a rămâne mereu vigilenți pentru a apăra statul de drept și a-i permite să prospere.

Nu poate fi tolerată nicio încălcare a statului de drept. Voi continua să apăr statul de drept și integritatea instituțiilor noastre europene: fie că este vorba de supremația dreptului european, de libertatea presei, de independența sistemului judiciar sau de vânzarea „pașapoartelor de aur”. Valorile europene nu sunt de vânzare.

 

Stimați deputați,

Aceste valori sunt mai importante ca niciodată. Spun acest lucru pentru că, atunci când mă gândesc la starea Uniunii noastre, îmi amintesc de cuvintele lui John Hume – unul dintre europenii de mare valoare care, din păcate, a decedat anul acesta.

Faptul că un număr atât de mare de persoane trăiesc astăzi în pace în Irlanda se datorează în mare parte credinței de neclintit a lui Hume în umanitate și în soluționarea conflictelor.

Obișnuia să spună că la originea conflictelor sunt diferențele, în timp ce pacea înseamnă respectul pentru diferențe.

Și, după cum a amintit atât de bine Hume, chiar în fața acestei Adunări, în 1998: „Vizionarii europeni au decis că diferențele nu sunt o amenințare, ci sunt înscrise în legea firii. Diferențele sunt însăși esența umanității”.

Aceste cuvinte sunt astăzi mai importante ca oricând.

Pentru că, uitându-ne în jurul nostru, ne întrebăm unde este esența umanității atunci când trei copii din Wisconsin asistă, din mașină, la scena în care tatăl lor este împușcat de polițiști?

Ne întrebăm unde este esența umanității atunci când cetățeni îmbrăcați în costume purtând semne antisemite defilează cu nonșalanță pe străzile noastre cu ocazia carnavalului?

Unde este esența umanității atunci când, în fiecare zi, romii sunt excluși din societate, iar atâția alții sunt reprimați pur și simplu din cauza culorii pielii sau a convingerilor lor religioase?

Sunt mândră că locuiesc în Europa, în această societate deschisă, fondată pe valori și pe diversitate.

Dar chiar și aici, în Uniune, astfel de evenimente fac parte din realitatea cotidiană a unui număr foarte mare de persoane.

Iar acest lucru ne reamintește că progresele pe care le-am făcut în ceea ce privește combaterea rasismului și a urii sunt fragile – în aceste domenii, progresele se obțin cu multă trudă, dar se pierd ușor.

Așadar acum a sosit momentul să trecem de la cuvinte la fapte.

Acum este momentul să construim o Uniune cu adevărat antirasistă, nu numai condamnând rasismul, ci și acționând în consecință.

Comisia va prezenta un plan de acțiune pentru a începe să transpună acest deziderat în realitate.

În acest context, vom propune extinderea listei de infracțiuni prevăzute de legislația UE la toate formele de infracțiuni motivate de ură și de discursuri de incitare la ură, fie că sunt din motive de rasă, de religie, de gen sau din motive de sexualitate.

Ura este ură – și nimeni nu ar trebui să închidă ochii și să tolereze manifestarea acestei uri.

Ne vom consolida legile privind egalitatea rasială acolo unde persistă lacune.

Vom utiliza bugetul nostru pentru a combate discriminarea în domenii precum ocuparea forței de muncă, locuințele sau asistența medicală.

Vom impune reguli mai stricte în materie de asigurare a respectării legii dacă se înregistrează întârzieri cu punerea în aplicare.

Deoarece, în această Uniune, combaterea rasismului nu va fi niciodată opțională.

Vom îmbunătăți educația și cunoștințele referitoare la cauzele istorice și culturale ale rasismului.

Vom aborda problema prejudecăților inconștiente care există la nivelul persoanelor, al instituțiilor și chiar al algoritmilor informatici.

Comisia va numi pentru prima dată în istoria sa un coordonator antirasism pentru a acorda acestei chestiuni o atenție prioritară pe agenda noastră și pentru a lucra direct cu cetățenii, cu societatea civilă și cu instituțiile.

 

Stimați deputați,

Nu voi precupeți niciun efort pentru a construi o Uniune a egalității.

O Uniune în care fiecare om poate să fie el însuși și poate să iubească pe cine dorește, fără a se teme că va fi pus la zid sau discriminat.

Deoarece a fi tu însuți nu este o chestiune de ideologie,

ci de identitate.

Iar identitatea nu este ceva ce ți se poate lua.

De aceea vreau să fiu foarte clară: a considera normal să existe locuri în care persoanele LGBTQI nu sunt binevenite înseamnă a abdica de la umanitatea noastrăȘi, ca atare, astfel de atitudini nu au ce căuta în Uniunea noastră.

Pentru a ne asigura că sprijinim întreaga comunitate LGBTQI, Comisia va prezenta în curând o strategie de consolidare a drepturilor LGBTQI.

În acest context, voi pleda, de asemenea, pentru recunoașterea reciprocă a relațiilor de familie în UE. Dacă sunteți părinte într-o țară, sunteți părinte în toate țările.

CONCLUZIE

Stimați deputați,

Iată lumea în care ne dorim să trăim.

Lumea în care suntem uniți în diversitate și în adversitate. Lumea în care lucrăm împreună pentru a ne depăși diferențele și în care ne sprijinim unii pe alții în momente dificile.

Lumea mai sănătoasă, mai puternică și mai respectuoasă pe care o construim astăzi pentru copiii noștri.

Dar, în timp ce încercăm să îi învățăm pe copiii noștri câte ceva despre viață, ei înșiși ne învață ce este viața.

Anul acesta ne-a arătat cât este de adevărat acest lucru.

Am putea vorbi de milioanele de tineri care cer o schimbare pentru o planetă mai bună.
Sau de sutele de mii de curcubeie minunate afișate în semn de solidaritate pe ferestrele Europei de către copiii noștri.

Dar, mai presus de toate, mi s-a imprimat în minte o imagine în aceste ultime șase luni dificile, o imagine care surprinde lumea prin ochii copiilor noștri.

Mă gândesc la imaginea Carolei și a Vittoriei. Cele două fete care joacă tenis, fiecare de pe un acoperiș, în Liguria, Italia.

În această imagine nu impresionează doar curajul și talentul fetelor,

ci mai ales lecția care se desprinde din această poveste. Lecția de a nu ne lăsa niciodată înfrânți de obstacolele pe care le întâlnim în drumul nostru, de a nu fi prizonierii convențiilor și de a ne bucura de fiecare clipă.

Iată ce ne învață în fiecare zi Carola, Vittoria și toți tinerii europeni despre viață. Aceasta este generația următoare a Europei. Aceasta este NextGenerationEU.

Anul acesta, Europa le-a urmat exemplul și a făcut un pas înainte, în mod colectiv.

Când a trebuit să găsim soluții care să ne deschidă calea spre viitor, am refuzat să fim prizonierii vechilor convenții.

Când am simțit fragilitate în jurul nostru, am profitat de acest moment pentru a imprima o nouă vitalitate Uniunii noastre.

Și, când am avut de ales între a acționa în mod izolat, așa cum am făcut în trecut, am utilizat întreaga forță conjugată a celor 27 de state membre pentru a le oferi tuturor celor 27 o șansă pentru viitor.

Am arătat că suntem împreună în această încercare și că o vom scoate la capăt împreună.

Stimați deputați,

Viitorul va fi cel pe care îl vom făuri împreună. Iar Europa va fi ceea ce dorim noi să fie.

Așadar haideți să nu o mai denigrăm. Haideți în schimb să punem umărul împreună pentru a o construi. Pentru a o face puternică. Și pentru a construi lumea în care ne dorim să trăim.

Trăiască Europa!

NextGenerationEU: Comisia prezintă următoarele etape ale Mecanismului de redresare și reziliență în valoare de 672,5 miliarde EUR în cadrul Strategiei anuale privind creșterea durabilă pentru 2021
Discurs despre “Starea Uniunii Europene” 2020